In ogni famiglia si raccolgono le fotografie più belle e a volte anche i filmati dei momenti più importanti.

Anche noi abbiamo tanto da raccontare attraverso immagini, video e componimenti.

 


Quello che segue è un "Piccolo omaggio poetico a tutti i Presidenti dell'Atletic Club Altamura" composto dall'amico Franceschino Terranova che tra l'altro è anche l'autore del nostro Inno Sociale. In occasione della nostra Festa Sociale del 22 febbraio 2017, Franceschino ha gentilmente recitato la sua poesia:

 

Uagnun, vulit sapè ci jè Logren?

Nu prsident buen com o puen.

Fatj inda societè senz pretenn nudd

Com facjai na volt Ppin Frrudd;

Naltun jè pur Franch Palascen

ca gudò la societè a quatt men.

Na caus però Logren sep: inda a la vit

c vuè gnanè e scenn na salit

t tin da mov semp e a da fè tutt,

Cu timb bell e cu timb brutt.

Nu lu vdim semp ca s dè da fè

a purtè nannz chessa societè

ca tirt o ritt inda jaltamur

ve nnanz a tutt quant senza paur.

Assè sond l'esimp di sportvtè

ca avuonn fatt rann chessa societè:

Stoc a pnsè ad Angelo Sardone

campione in carica di trenta maratone

e du degn suo compagno Pino

ca stè a jdd o quest, semp vcin.

V' vogg però raccuntè nu fatt,

A venezia per caso u sottoscritt

sacchiò a fè tre ore e quinc ritt ritt.

Ma nann er farina sau a disc u ver

peccè Sardon, prparet ala daver,

scangiò u microcip su cu cudd mi

e da tre ior e quinc chavai fatt

sacchiò cing or e cing ditt fatt,

u timb ver ca j avaj fatt.

Ppin Leone jè nemm d fuur

ca sep unì lo sport ala cultur.

Naltun po jè Rafael Tamborr

ca flmesc tutt quann corr.

Giuan Ragon stè po e la migghier

ca so do atlet serj a la daver:

li vdit pron a la matin

a fusc semb ret o Boncamin

nu rann jè pur Mimm Laterz

ca fusc da na vit e nanz scherz.

Lultm a rumuanì jè Franceschin

ca, purdunatl, cammin scchitt a vu vcin

e d vu ammir semb la bravur

ca vi distingue dentro a Jaltamur.

Scuset c' nan parl d' tutt quant

ma sit tutt brev a sit tant.

E giovn ve po u punsir nest

ca nda la societè fascn u rest:

so brev, so fort, so prparet

ca a c' li vait lassn senz fiet.

Tnim da ringrazie Pippin Logren

ca l'accumpagn tutt a men a men.

Un fatto e certo: che in un futuro

non mancheranno glorie di sicuro.

 

Prof. Francesco Terranova


Un pezzo di noi che passa alla storia

 

L'amico e poeta Giuseppe Noviello ci ha onorato con la sua presenza durante la festa sociale il 15 gennaio 2012 e ci ha regalato un componimento in vernacolo che pubblichiamo e conserveremo per sempre nel nostro "album dei ricordi".

La storje de l' "Atlètic clèb de Jaltamure"

(Quanne li cause nascene scekuanne scekuanne, durene cind'anne)

E mò, amà gì quése a vind'anne ndrète,

o Buongamine a vanne de rète,

tridece tipe ca faciaine sport a welendè

n'associazione penzorne de crejè.

"Atlètic clèb Jaltamure... l'amà chjamè!!"

Jèrre u 29 d'Ottobre du 1993.

 

Se mettèrne a recède pe nu lochèle,

welaine assì mbrime sobb'e giurnèle,

e tande jèrre l'attaccamènde p'u sport

ca Mimme Laterze nge japrì la porte,

n'èmme apposte che la fède,

ndo negozje suwe fu la prima sède

e da mènze chidde prèsènde,

Pèppine Fèrrulle assì a fè u presedènde.

 

Arrevò la prima tute

che la scritte sobbe "CAPUTO"

e pou, na morre de tèssèrète:

vicchjie, giuvene, pènzionète,

mammere, attanere e file

e nasce pure la squadra giovanile.

A Zaccarì e Colonne vè nu rengraziamènde,

p'u clèb, sonde u motorine d'avviamènde,

da lore parte u progètte de la sociètè:

bènèvolènze, amecizje, onèstè

e che Don Nuzjie pundewèle

a trè suse u morèle.

 

S'organizzene trofè, corse, ghère,

"mène wagnune ca jousce jè amère!"

A Neew York, Parige, Londre e Bèrline, la maratone

l'a ndise a tèlvisione.

Che vèra fède, la corse a Madonne de Peccène,

a Giugne, la prima settemène

e quanne se fèisce u trofè Auxilium a Jaltamure,

fascene parte i desabele pure,

all'occasione se tènene a mènde

i giuvene muèrte tragecamènde,

peccè na cause jè uffucièle...

"u cleb è nète p'i probblème socièle!"

 

Ma probbete quanne li cause bone stonn'a gì

tanne nasce la gèlosì!
Qualcune se né giute,

ma tande jaltre awonne venute

e nan pèrdene u curagge,

anze, pigghjene vandagge.
Che l'usanze, all'arrive, de fè i caprejole

e quanne se jacchje, na mangète de brasciole.

L'obièttive jè: l'moure p'u sport, l'amecizje,

e lundène da tutt'i malizje,

s'awonne fatte la gavétte

e se portene respètte,

mè mè na paraula torte o nu vaffangule,

conde sèmbe chèdda corse o Pule.
Mo, stonne vecine a la Trenetè,
"giuvene de Jaltamure... scètev'a segnè!!!"